Citeste, zambeste, raspunde-ti si da mai departe...
Va sugerez sa vizionati clipul de la prima secunda, insa, pentru cei care nu au prea mult timp, monologul incepe la 1:11. Traducerea e facuta in randurile de mai jos...
Orice ai face în viatã va fi
nesemnificativ...
dar este foarte important sã faci
dar este foarte important sã faci
ceva pentru cã
nimeni nu va face
nimeni nu va face
Când cineva intrã în viaþa ta,
o parte din tine spune:
"Nu eºti nici pe departe pregãtit"
iar cealaltã jumãtate spune:
iar cealaltã jumãtate spune:
"Convinge-o sã fie a ta pentru totdeauna"
Michael...
Caroline m-a întrebat ce þi-as spune
dacã as sti cã mã auzi.
I-am spus cã nu stiu.
I-am spus cã nu stiu.
Te iubesc.
Dumnezeule, cât îmi lipsesti.
Si te iert...
Mi-e dor... mi-e dor de cumparat flori si facut griji. Mi-e dor sa scriu mesaje, sa arat indragostit, sa fiu, sa traiesc in iubire. Mi-e dor de joc, joaca, zambete. Dumnezeule cat mi-e de dor... de tot, de toate; de zile, nopti, dimineti, toate cu acelas gand: fericirea cuiva.
Mi-e dor de filme cu o "ea" in brate, sa o privesc, sa o admir, fara sa stie, sau sa ma simta facand toate astea. Sa se insele ca imi pasa, apoi sa imi demonstreze ca merita. Sa inchida ochii doar pentru a zambi sublim, sa deschida buzele doar pentru a saruta. Niciunul sa nu vorbeasca... mi-e dor de asta.
Am fost intrebat ce as vrea sa se intample daca as pleca prea devreme din lumea asta. Stiu, pare o intrebare ciudata, insa... uneori are un temei puternic. Nu stiu, am raspuns... nu stiu. Ar fi prea multe de facut, pentru ceilalti, atat de putine pentru mine.
As vrea ca Alexandra sa nu uite ca e prima iubire, ca ma rusinez teribil si ma ascund de stereotipii, insa nu am cum sa o mai rostesc altfel. As vrea sa nu uite colegele ca le scriam poezii in clasele de liceu, ca imortalizam in pagini intregi zilele noastre de scoala, ca marturii ale existentei. Sa nu uite ai mei ca am fost prostut, dar ca am facut tot: sportul, poezia, scoala in copilarie, am iubit, am ras, am apreciat, am trecut peste, am fost puternic, am plans cand viata celor din jur se incheia si eu ramaneam la capatul unui corp rece si palid. Sa nu uite... Iar despre baieti, as vrea doar sa fie fericiti. Sa inchine pentru mine pe aceasi data de 17.07, sa rada, sa isi aminteasca uneori ca am fost aici, cu ei.
Tu, ce-ai vrea sa se intample? Sunt indiscret, mai mult decat curios poate...
Legat de cand... mereu mi-am dorit sa dispar din peisaj cand o sa fiu cel mai iubit, ca intr-un punct de apogeu al vietii mele. Mai am de asteptat insa... ar trebui sa ma bucure.
2 comentarii:
filmul este minunat.. monologul.la fel!
eu doar as vrea sa ma simt iubita...:)
Eu ce-as face?
Nu stiu.. ar fi prea multe.
Trimiteți un comentariu
Trebuie sa ai si tu un cuvant de spus, nu?