Toate multumirile baietilor care stiu sa sara garduri, tipilor care nu au uitat sa rada de frica, tuturor celor care se mai regasesc alergand in noptile tarzii, pe un vant taios, razand si profitand de fiecare umbra, celor care se trezesc mereu cu pofta de viata si prostie, omuletilor care nu se mai satura de adolescenta si toti hormonii ei nocivi. Pe scurt, multam pentru cei ce stiu ca am facut ceva dubios de grav...
Apoi, multam tipului care m-a scos de la volan sa se joace si el de-a urmarirea cu nenea de la politie (poate ca era mai rau daca eram eu la volan,n-am permis...) , multam tipule ca ne-ai scos si totodata pierdut. Acum e o stare tampa: sa razi, sa minti, sa adormi de oboseala, sau sa spui un adevar arogant, sa pici de papagal, sau sa fi singurul care ocoleste adevaru' ; e greu cu adolescenta asta, mai ales cand iei masina unuia fara ca el sa aiba habar si te joci cateva ore cu ea... si nu, n-a fost furt! Multumiri gastii.
In rest, multumiri mie ca ... am scris o carte si nu ma crede nimeni :)) . Nu, serios acum, astia din gasca au impresia ca rad pe seama lor. Totusi, asa e cand esti diferit, pentru oameni diferiti, acelas, pentru gasca si restu' din anturaj. Serios acum, eu chiar am scris-o ma.
Si sa nu uit: multam sofeeeer!
6 martie...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Trebuie sa ai si tu un cuvant de spus, nu?